Dr. Bruce Ware – Sesiunea 5 – Mântuiți și sfințiți după chipul lui Hristos

Dr. Bruce Ware – Sesiunea 5 – Mântuiți și sfințiți după chipul lui Hristos – Biserica creștină Providența Brașov

Subiectul principal: Restaurarea omului după chipul lui Dumnezeu/Hristos prin puterea Duhului Sfânt.

Puncte cheie și argumente:

  • Crearea și Căderea omului:
    • Oamenii au fost creați după chipul lui Dumnezeu, cu capacități unice și în relație cu El și cu ceilalți, pentru a împlini voia Sa și a-I reprezenta caracterul.
    • Păcatul a deteriorat, deformat și întunecat acest chip, ducând la egoism și vrăjmășie față de Dumnezeu, chiar dacă capacitățile naturale au fost reținute.
    • Există speranță pentru restaurarea completă a imaginii lui Dumnezeu în noi.
  • Ordinea Restaurării (procesul lui Dumnezeu):
    • Dumnezeu ne restaurează mai întâi ființa și relațiile (cine suntem și cu cine suntem în relație), pentru a ne permite apoi să funcționăm conform scopului Său inițial.
    • Dumnezeu dorește să ne facă imagini mai bune ale Lui decât am fost la creație.
  • Pași în Restaurarea Naturii noastre:
    1. Regenerarea (Începutul transformării):
      • Dumnezeu scrie Legea Sa în inimile noastre, înlocuind inima de piatră cu o inimă de carne (Ieremia 31, Ezechiel 36).
      • Duhul Sfânt, care în Vechiul Testament era extern, locuiește acum în interiorul credinciosului, dându-i dorința de a împlini Legea lui Dumnezeu.
      • Este o lucrare unilaterală a lui Dumnezeu de a deschide ochii noștri la adevăr și de a aduce la viață inimile moarte.
    2. Justificarea și Sfințirea Pozițională:
      • Justificarea: Declarația legală a lui Dumnezeu că suntem neprihăniți înaintea Lui, datorită neprihănirii lui Hristos atribuite nouă prin credință. Aceasta anulează datoria păcatului și ne face „ca și cum nu am fi păcătuit niciodată” și „ca și cum am fi ascultat întotdeauna” (prin ascultarea lui Hristos). Nu schimbă natura noastră intrinsecă.
      • Sfințirea Pozițională: O schimbare radicală și ireversibilă a relației noastre cu Dumnezeu. Suntem separați de păcat, Satan și lume, fiind mutați în împărăția lui Hristos, adoptați în familia lui Dumnezeu și uniți cu Hristos în moartea și învierea Sa. Aceasta este o nouă identitate în Hristos, care nu poate fi mărită sau micșorată; putem doar crește în experimentarea ei.
    3. Sfințirea Progresivă (Creșterea în asemănare cu Hristos): Implică transformarea treptată a:
      • Minții (“Cap”): Refacerea minții pentru a cunoaște și înțelege adevărul revelat de Dumnezeu (din Cuvânt), corectând ideile greșite despre Dumnezeu, noi înșine și lume. Cunoașterea corectă a lui Dumnezeu este crucială.
      • Afecțiunilor (“Inimă”): Adevărul trebuie să pătrundă în inimă, făcându-l glorios, frumos și dezirabil. Afecțiunile sunt valori stabile (ce iubim și ce urâm), nu emoții fluctuante; ele ne motivează acțiunile.
      • Comportamentului/Funcționării (“Mâini”): Acționarea conform minții transformate și afecțiunilor schimbate, respingând răul și îmbrățișând binele, trăind o viață de mulțumire față de Dumnezeu.
  • Transformarea Relațiilor noastre:
    • Cu Dumnezeu: Marcată de dependență smerită, recunoștință constantă, supunere plină de bucurie, ascultare dornică și mulțumire liniștită.
    • Cu ceilalți: Caracterizată prin slujire sacrificială, punerea celorlalți pe primul loc, generozitate și conștientizarea interdependenței în trupul lui Hristos (mai ales față de ceilalți credincioși, considerându-i familie). Fiecare credincios este atât un dătător, cât și un primitor al darurilor spirituale.
  • Scopul final: Reflecția lui Hristos:
    • Această transformare este menită să ne readucă în imaginea lui Hristos, nu doar a lui Adam. Acesta a fost planul lui Dumnezeu înainte de creație.
    • Dumnezeu folosește Biserica și pe ceilalți credincioși ca instrumente în acest proces de conformare la chipul lui Hristos.
    • Suntem chemați să-L imităm pe Hristos și să ne păstrăm ochii ațintiți asupra Lui, ca Autor și Desăvârșitor al credinței noastre.

În concluzie, sesiunea subliniază că procesul de mântuire nu se oprește la justificare, ci implică o transformare profundă și progresivă a naturii, minții, afecțiunilor și relațiilor noastre, având ca scop final asemănarea tot mai deplină cu Hristos.